Berea și vinul, otrava și veninul

8Conform Guiness Book of World Records, în Marea Britanie se pierd anual în jur de 93.000 de litri de bere în… mustăți și bărbi. Ce pierdere imensă! Oare câtă vodkă or pierde rușii…

Berea, pâinea noastră cea de toate zilele, acest aliment atât de popular care ne ține și de foame și de sete, e atât de veche și complexă încât istoria ei se confundă câteodată cu istoria noastră. Știm deja că dacii produceau berea ca aliment pentru consumul casnic, pentru a o bea atunci când râmâneau fără alimente sau în loc de apă. Era oarecum băutura săracului, cei mai avuți se delectau cu vin. De atunci însă berea a evoluat atât de mult încât multe tipuri de bere pot fi considerate o alegere inspirată și pentru ocazii mai alese.

Pentru toți cei care cred că vinul este licoarea magică și aleasă, avem o surpriză, cam învechită ce-i drept. Și berea are sute de varietăți, și ea se poate învechi către un gust ales, și pe ea o fac, o beau și o vând călugării, si ea e seacă, dulce, demidulce, albă, roze, sau neagră.  Într-adevăr, Iisus n-a transformat apa în bere, și nici nu ne împărtășim cu ea. Cu atât mai bine, bem fără atașamente sau menajamente. Însă dacă la vin e poate mai ușor să-l alegem, la bere ne e un pic mai greu, mai ales că în România nu avem o cultură a berii egală cu cea a vinului. Bem multă bere, dar în mare măsură bem același tip de bere. Există însă o bere pentru fiecare moment, plăcerea alegerii este cu atât mai mare cu cât știm ce să cerem. Ca turist, e simplu să alegi o bere pentru că ceri cea mai bună bere locală, în cazul în care nu te-ai documentat deja. E clar că în Berlin vei încerca mai întâi un Berliner weisse (Berlinul alb), iar în Praga vei degusta un Staropramen adevărat, urmat de un Velkopopovický Kozel. Dar ce se întâmplă când ai o mare varietate din care poți alege?

berliner-weisse

Fabricată în mii de sortimente, berea se clasifică în câteva tipuri principale, după culoare şi drojdia utilizată la fabricarea ei:

Bere Ale sau bere de fermentație înaltă

Fermentarea acestei beri ține de la 3 la 8 zile, la o temperatura înaltă, între 180 și 250. După ce în primă fază fierbe la suprafața cuvei, drojdia epuizează glucoza (maltosa și zaharuri simple) și începe să coboare pe fundul cuvei.

Această metodă permite obținerea berilor cu o concentrație mare de alcool și arome complexe. Berile de acest tip sunt mai puțin încărcate cu gaz carbonic față de cele de fermentare joasă și sunt beri care se consumă la temperaturi între 60 si 120.

shutterstock-101871934

Exemple: bere de abație (abbaye), bere trapistă (bere destul de tare, fructată și cu o textură usor uleioasa), bere dublă, bere albă, bere specială de sezon, bitter, pale ale (amăruie, ceva mai acidulata, culoare ușor roșiatică – paradoxal, în ciuda numelui), irish red ale, porter (bere de culoare cafenie, cu aroma de ciocolata, un pic amaruie), stout (mai puternică și mai neagră decât Porter), scotch ale, kolsch,etc.

Bere Lager sau bere de fermentație joasă

Fermentarea durează de la 7 la 10 zile, la o temperatură mai mică, între 100 și 150. Această temperatură are avantajul că protejează berea împotriva bacteriilor și ciupercilor. Drojdia de fermentare joasă produce mai puțin alcool pentru că este încetinită de alcoolul pe care îl produce. Gustul este mai puţin amar, berea tinde să fie foarte carbogazoasă şi să pară extrem de fină şi moale la gust.

birra

Exemple: pils, bok, doppelbock, eisbock rauchbier, schwarzbier, etc.

Bere de fermentație spontană

Contrar fermentației înalte și joase, acest tip de fermentație nu necesită adaos de drojdie pentru că mustul berii este expus la aer. În prezent, această metodă mai este folosită doar în Belgia pentru berile de tip Lambic care au un gust acid-acru, gust ce provine din acizii lactici și acetici – într-un Lambic găsim cel puțin 5 grupe de drojdii sălbatice.

3575062816_bb6674890b_o

Exemple: lambic, gueuze, faro, etc

Mai e însă timp să degustăm berea atunci când ne e sete? Noi zicem că da, și berea are nevoie de preludiul ei pentru a fi degustată. Iată etapele standard:

1. Aprecierea spumei
2. Aprecierea culorii
3. Aprecierea clarităţii şi a consistenţei (limpezime); mai mult în cazul berii de tip lager
4. Mirosul
5. Gustul
6. Prospeţimea
7. Ambalajul

Zilele friguroase pot fi o scuză bună pentru consumarea unei beri puternice, brune, precum Baltic porter, sau belgiana 2º Below Winter Ale. În România, deși au fost câteva încercări în direcția unei beri de iarnă, parcă niciuna nu a fost atât de puternică încât să ne convingă. Așteptăm în continuare provocările fabricanților de bere de la noi.🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s